Evaziunea fiscala din Romania “valoreaza” 15 miliarde de euro, motiv pentru care, Executivul a emis o ordonanta de urgenta menita sa o “combata”. Insa, cum aceasta lege se bate cap in cap cu directivele europene si CE ne avertizeaza cu cartonasul rosu al “infringementului”, ne face sa ne intrebam ce vrea de fapt Guvernul: disciplina fiscala sau finantarea bugetului pe termen scurt?

“Evaziunea fiscala se ridica la cel putin 15 miliarde de euro, in conditiile in care doar partea legata de fraudarea TVA la achizitiile intracomunitare din cauza ca reglementarea defectuoasa a legilor reprezinta 3,3% din PIB, respectiv aproape patru miliarde de euro. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale legata de TVA o reprezinta fraudarea bugetului de stat in comertul cu alimente“, a spus Gabriel Biris, Managing Partner la Biris-Goran.

Astfel, luand in calcul aceasta suma, aproape la fel de mare ca imprumutul contractat anul trecut de la FMI, CE si BM, dar si criza in care este “scufundata” economia Romaniei, ne face sa nu ne mire ca Executivul vrea cu orice chip sa aduca acesti bani la bugetul de stat. Chiar daca modalitatea gasita pentru combaterea evaziunii fiscale incalca o serie de directive europene si ne poate aduce pe cap infringementul care in ultima lui faza ne-ar bloca toate fondurile de la UE.

• Executivul si-a asumat riscul infringementului

In prezent, Romania discuta cu reprezentantii Comisiei Europene (CE) pentru a nu primi infringement pe ordonanta privind combaterea evaziunii fiscale, iar Guvernul va aplica masurile din ordonanta doar pana la 31 decembrie pentru a reduce riscul oricaror penalitati, a declarat, marti, ministrul de finante, Sebastian Vladescu.

“Riscul procedurii de infringement a fost asumat, insa s-a luat aceasta masura pentru a reduce evaziunea cu plata TVA in domeniul intracomunitar. Ordonanta se va aplica pe o perioada limitata pentru a diminua riscul oricaror penalitati generate de procedura de infringement. Vom face tot ce este necesar ca sa iesim din aceasta procedura inainte de a fi penalitati“, a declarat Vladescu, citat de NewsIn.

Ministrul finantelor a precizat ca ordonanta de urgenta privind combaterea evaziunii fiscale va deveni aplicabila din aceasta saptamana sau cel tarziu pana la sfarsitul saptamanii viitoare, sustinand ca este nevoie de acest act normativ pentru a pune la punct un sistem de control pentru combaterea ilegalitatilor in ce priveste restituirea de TVA.

Vladescu a precizat ca prin masurile ce vor intra in vigoare, doreste recupererarea “a cateva sute de milioane de euro in acest an din evaziunea facuta prin contrabanda de tigari, ce se ridica la aproape 1 miliard (n.r. euro), si mai mult de jumatate (n.r. de miliard euro) anul viitor“.

In acest context, Vladescu a precizat ca guvernul nu ia in calcul majorarea accizelor pentru tutun si petrol in acest an.

Cea mai mare evaziune fiscala se face la tutun, alcool si produsele petroliere, precum si in zona produselor alimentare “care intra in Romania si nu au taxe, fiind in sistemul extracomunitar, acestea urmand a se vinde in diferite locatii fara factura, ceea ce pagubeste bugetul de neplata TVA”, a adaugat Vladescu.

• Disciplina fiscala? Nu! Mai degraba finantarea statului pe termen scurt

Pe de alta parte, secretarul general al Asociatiei Internationale de Fiscalitate (IFA) Romania, Delia Catarama, declara recent ca Ordonanta de urgenta privind combaterea evaziunii fiscale urmareste mai degraba finantarea statului pe termen scurt, decat intarirea disciplinei fiscale, masura care ar putea afecta negativ mediul de afaceri. [Replica FMI: S-a vrut majorarea taxelor si impozitarea progresiva]

Cat priveste incalcarea acquis-ului comunitar, ea preciza ca “un strain care ar face o achizitie intracomunitara in Romania si nu stie sa citeasca legea in limba romana va citi directiva europeana, iar potrivit acesteia, nu are nimic de platit. Nu plateste nimic pentru ca a respectat directiva europeana, dar va constata ca in Romania trebuia platit”.

“Probabil ca va primi acea amenda intre 50.000 si 100.000 lei, plus confiscarea de mijloace de transport si marfa. Iar daca va da statul in judecata, pentru ca este contrar directivei europene, ma tem ca va castiga“, a adaugat ea.

Masuri mai dure impotriva evaziunii fiscale

Guvernul a adoptat recent actul normativ privind combaterea evaziunii fiscale, care prevede un control mai strict la introducerea in tara a produselor cu risc ridicat de evaziune, care presupune “trecerea pe culoare specifice” si plata TVA sau a altor obligatii vamale si fiscale in puncte prestabilite. Este instituita totodata taxarea inversa a TVA pentru produse precum cerealele, legumele, fructele, florile, carnea si produsele din carne sau zaharul si este introdus “registrul operatorilor intracomunitari”, in incercarea de a elimina evaziunea in zona TVA. De asemenea, magazinele duty-free vor plati anticipat TVA, accize si taxe vamale.

Sanctiunile contraventionale aplicate soferilor auto ar putea fi inregistrate intr-un cazier auto, administrat de Inspectoratul General al Politiei, potrivit unei propuneri legislative inregistrate la Senat. De asemenea, aceeasi initiativa legislativa prevede ca sanctionarea soferilor sa se faca progresiv, in functie de repetabilitatea contraventiilor savaProiectul de Lege pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede infiintarea unei baze de date in format electronic prin intermediul careia vor fi consemnate in cazierul auto sanctiunile contraventionale aplicate soferilor. Baza de date ar urma sa fie infiintata de Ministerul Administratiei si internelor, urmand a fi administrata de Inspectoratul General al Politiei Romane.

Astfel, in functie de repetabilitatea contraventiilor savarsite intr-un interval de cel mult 6 luni de la data primei incalcari a Codului Rutier, aplicarea sanctiunilor contraventionale ar urma sa fie efectuata dupa urmatorul grafic:
a) la prima contraventie se va aplica regimul sanctionator prevazut la art. 98 al OUG nr. 105/2002. Articolul prevede castabilirea amenzilor contraventionale sa se stabileasca in cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate. Astfel, un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, .

b) de la fiecare a doua contraventie in sus, savarsita intr-un interval de maxim 6 luni de la prima incalcare a Codului Rutier, amenda aplicata se va dubla.

c) de la fiecare a doua contraventie in sus, savarsita intr-un interval de maxim 3 luni de la data primei incalcari a Codului Rutier, cuantumul amenzii aplicate se va tripla.

d) de la fiecare a doua contraventie in sus, savarsita intr-un interval de 7 zile, de la data primei incalcari a Codului Rutier, cuantumul amenzii aplicate va fi de 4 ori mai mare.

e) de la fiecare a doua contraventie in sus, savarsita intr-un interval de maxim 24 de ore, de la data primei incalcari a Codului Rutier, cuantumul amenzii aplicate va fi de 5 ori mai mare.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, ca, in termen de 15 zile de la solicitarea agentilor constatatori sau a personalului incadrat in institutiile specializate pentru incasarea amenzii, persoanele sanctionate sa prezinte fisa fiscala privind veniturile pentru anul anterior.

In cazul in care soferii nu respecta acest termen, vor fi sanctionati prin stabilirea valorii maxime a punctului-amenda.

rsite, intr-o perioada de cel mult 6 luni, de la data primei incalcari a Codului Rutier.

Plata taxei se va face la punctele de control fiscal ce urmeaza a fi infiintate, agentii economici fiind obligati sa depuna in acest sens o declaratie speciala de TVA pentru achizitii intracomunitare de bunuri. In cazul in care agentii economici nu sunt in posesia facturii de achizitie la data la care sunt obligati sa faca plata taxei, acestia vor fi obligati sa emita o autofactura pentru achizitia respectiva.

Atentie, termenul de plata a TVA-ului pentru bunurile mentionate va fi cel tarziu data intrarii pe teritoriul Romaniei a bunurilor respective iar baza de impozitare pentru TVA a acestor bunuri nu poate fi mai mica decat valoarea minima stabilita prin ordin al ministrului finantelor publice; in caz contrar persoanele impozabile vor fi obligate la plata TVA la valoarea cea mai mare.

Agentii economici care efectueaza achizitii intracomunitare de astfel de bunuri vor putea deduce in continuare taxa pe valoarea adaugata, in limitele mentionate in Codul fiscal, insa cu conditia prezentarii documentelor justificative: factura sau autofactura pentru achizitia respectiva, declaratia speciala de TVA si documentul care atesta plata taxei.

In plus, potrivit proiectului de act normativ, livrarea pe teritoriul tarii a bunurilor mentionate anterior va fi spusa taxarii inverse in cazul in care livrarea se va face catre persoane impozabile, inregistrate in scopuri de TVA.

Taxarea inversa reprezinta o masura de simplificare a platii taxei, aplicabila numai intre persoane inregistrate in scopuri de TVA, prin care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul in locul furnizorului, implementarea acestui mecanism avand ca scop colectarea optima a creantelor si un control mai riguros din partea autoritatilor fiscale. In cazurile specifice vizate de proiectul de act normativ, avand in vedere caracterul perisabil al multora dintre categoriile de produse pentru care se implementeaza acest sistem, taxarea inversa nu va conduce la amanarea semnificativa a momentului colectarii TVA la bugetul de stat, incasarea TVA de la consumatorul final realizandu-se intr-un termen relativ scurt.

Intrucat aceste prevederi contravin legislatiei Uniunii Europene, ordonanta va avea o perioada limitata de aplicabilitate. Mai exact, aceste masuri vor fi aplicabile in perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2011.

O alta masura propusa prin actul normativ consta in infiintarea Registrului operatorilor intracomunitari, in scopul diminuarii evaziunii fiscale in domeniul operatiunilor intracomunitare.

Acest registru va cuprinde toate persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care efectueaza operatiuni intracomunitare, prin operatiuni intelegandu-se atat livrari/achizitii de bunuri cat si servicii intracomunitare primite sau prestate.

Astfel, inainte de efectuarea unei operatiuni intracomunitare, orice persoana impozabila va fi obligata sa solicite inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari. Aceste prevederi vor fi obligatorii incepand cu 1 iulie 2010, cererile privind inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari puand fi depuse incepand cu 1 iunie 2010. In vederea inscrierii in registru, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor depune la organul fiscal competent pe langa cererea de inregistrare, si cazierul judiciar al asociatilor si administratorilor, precum si de alte documente doveditoare care vor fi stabilite prin Ordin al presedintelui ANAF.

Diferenta majora fata de situatia actuala va fi ca, in Registrul operatorilor intracomunitari vor figura numai persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care realizeaza sau intentioneaza sa realizeze operatiuni intracomunitare, autoritatea fiscala avand astfel o evidenta calara a operatorilor economici asupra carora se va putea concentra in vederea monitorizarii operatiunilor intracomunitare.

Atentie, efectuarea de operatiuni intracomunitare de catre persoanele care nu sunt inscrise in Registrul operatorilor intracomunitari va fi considerate contraventie si va fi sanctionata cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei, confiscarea marfii si/sau a veniturilor obtinute din vanzare precum si a mijloacelor de transport a bunurilor chiar daca acestea nu sunt proprietatea contravenientului. In plus, agentii economici care au fost sanctionati pentru aceasta contraventie nu vor avea dreptul sa solicite inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari timp de un an de la data savarsirii faptei.

Aceleasi sanctiuni le sunt aplicabile si agentilor economici care au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri pentru care erau obligati la plata taxei conform prezentelor modificari si care nu depun declaratia speciala de TVA sau nu efectueaza plata taxei pentru bunurile respective.

Din nefericire, avand in vedere si situatia economica dificila, recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces greoi si anevoios aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate. Exista insa, in legislatia actuala, 2 proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori: procedura somatiei de plata, respectiv a ordonantei de plata.

de Alina Ostroveanu, avocat colaborator Voicu & Filipescu

Prezentam, in cele ce urmeaza, o serie de detalii referitoare la procedurile de recuperare a creantelor, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind somatia de plata (publicata in Monitorul Oficial nr. 422 din 30/07/2001, fiind supusa unor modificari si completari), respectiv ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale (publicata in Monitorul Oficial nr. 738 din 31/10/2007, modificata prin Legea nr. 118/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 410 din 02/06/2008).

Recuperarea creantelor pe calea OG nr. 5/2001 – procedura somatiei de plata

Domeniul de aplicare a OG nr. 5/2001:

Domeniul de aplicare a procedurii somatiei de plata este determinat in cadrul art. 1 din OG nr. 5/2001, dupa cum urmeaza:

Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Suma ce reprezinta obligatia prevazuta la alin. (1), precum si dobanzile, majorarile sau penalitatile datorate potrivit legii se actualizeaza in raport cu rata inflatiei aplicabila la data platii efective”.

Reiese, asadar, faptul ca, in afara conditiilor generale pentru exercitarea actiunii civile, pentru a se urma procedura speciala a somatiei de plata este necesar a se intruni o serie de conditii speciale, dupa cum urmeaza:

* Creanta sa constea in plata unei sume de bani

Textul art. 1 (1) limiteaza in mod explicit sfera de aplicare a OG nr. 5/2001, mentionand ca aceasta priveste „obligatii de plata a unor sume de bani”.

Astfel fiind, pentru realizarea unor creante de alta natura decat pecuniara, creditorul se poate adresa instantei de drept comun.

* Creanta sa fie certa, lichida si exigibila

Judecatorul sesizat cu cererea de emitere a somatiei de plata nu are posibilitatea de a analiza pe fond raportul juridic din care a luat nastere obligatia.

De aceea, creditorul este cel care, prin probele pe care le administreaza, trebuie sa dovedeasca atat existenta certa a creantei sale, cat si caracterul sau lichid si exigibil, in considerarea urmatoarelor dispozitii legale aplicabile:

1. art. 379 alin. 3 Cod procedura civila: „creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul”;
2. art. 379 alin. 4 Cod procedura civila: „Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca pentru aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala”;
3. art. 1023 Cod Civil: „aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeti”.

In situatia in care chiar si numai una dintre conditiile mentionate nu este indeplinita, ori in masura in care este necesara administrarea unui probatoriu complex, incompatibil cu caracterul expeditiv al procedurii speciale a somatiei de plata, cererea creditorului este respinsa de catre instanta ca inadmisibila, urmand ca acesta sa se adreseze instantelor cu o actiune in pretentii de drept comun.

* Conditia existentei inscrisului constatator al creantei

Conform art. 1 OG nr. 5/2001, creantele trebuie sa fie „asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege”.

Se observa ca textul citat nu face nicio diferentiere intre diversele tipuri de inscrisuri. In acest context, sunt aplicabile dispozitiile Codului Civil si Codului Comercial referitoare la probe.

Efectele procedurii

1. ori admiterea cererii creditorului, emiterea hotararii continand somatia de plata cu mentionarea sumei de achitat si a termenului de plata (10 – 30 de zile). Hotararea poate fi atacata de debitor prin cerere in anulare, in 10 zile de la comunicare.
2. ori respingerea cererii creditorului, in mod irevocabil. In atare situatie, creditorul are posibilitatea formularii unei actiuni in pretentii pe calea dreptului comun.

Recuperarea creantelor pe calea OUG nr. 119/2007 – procedura ordonantei de plata

Finalitatea OUG nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale priveste transpunerea Directivei 2000/35/CE privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 200 din 8 august 2000.

Este de mentionat ca OUG nr. 119/2007 nu abroga dispozitiile OG nr. 5/2001, cele doua texte de lege coexistand urmare a diferentelor existente in ceea ce priveste domeniul de aplicare:

* astfel cum a fost retinut in doctrina si jurisprudenta, OG nr. 5/2001 se aplica in situatia obligatiilor rezultand din contracte civile iar
* OUG nr. 119/2007 se aplica obligatiilor ce iau nastere din contracte comerciale, astfel cum reiese din formularea art. 2 din acest act normativ.

Domeniul de aplicare al OUG nr. 119/2007

Textul art. 2 alin. 1 OUG nr. 119/2007 prevede faptul ca: „ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale”.

Totodata, in cuprinsul aceluiasi act normativ (prin art. 1), contractul comercial este definit drept „contractul incheiat intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret constand intr-o suma de bani”.

Conditii de admisibilitate a cererii de ordonanta de plata

Admisibilitatea unei cereri prin care se solicita emiterea ordonantei de plata este conditionata de indeplinirea unor conditii speciale stabilite in mod expres de catre OUG nr. 119/2007, dupa cum urmeaza:

* creditorul trebuie sa aiba o creanta care sa poarte asupra unei sume de bani rezultata dintr-un contract comercial (art. 2 alin. 1 din Ordonanta);
* creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila.

Asadar, conform art. 2 alin. 1 OUG nr. 119/2007, acest act normativ se aplica numai creantelor certe, lichide si exigibile ce privesc obligatii de plata a unor sume de bani provenind din contracte comerciale.

Referitor la indeplinirea acestei cerinte a OUG nr. 119/2007, precizam faptul ca textul acestui act normativ nu cuprinde o definitie expresa a notiunii de creanta certa, lichida si exigibila, definitie derogatorie fata de aceea continuta de Codul de procedura civila. In acest context, pentru atari notiuni trebuie sa ne raportam la definitiile prevazute de dreptul comun deja citate in cuprinsul primei sectiuni.

O atentie speciala impune insa un alt aspect – OUG nr. 119/2007 face vorbire de contracte (comerciale), fara a mentiona insa, drept conditie de aplicare a ordonantei, forma scrisa a acestora. De unde se poate trage concluzia ca aceasta conditie, neprevazuta in mod expres, lipseste. Pe langa argumentul derivand din interpretarea literala a textului, trebuie mentionat si acela ca sfera de aplicare a OUG nr. 119/2007, se suprapune, in buna masura, peste cea a OG nr. 5/2001, iar acest din urma act normativ prevedea conditia formei scrise a contractului din care deriva creanta (si astfel fiind, este putin probabil ca absenta acestei conditii in OUG nr. 119/2007 sa-si gaseasca justificarea intr-o simpla scapare a legiuitorului).

Ramane, asadar, sa concluzionam ca, de vreme ce OUG nr. 119/2007 s-a dorit a se aplica raporturilor juridice comerciale, si in cazul incidentei acestui act normativ ar urma sa se aplice regulile de proba mai permisive, specifice acestui domeniu de activitate caracterizat de urgenta sub presiunea careia se incheie, de regula, contractele.

O consecinta interesanta a acestei concluzii este aceea ca, in mod teoretic, macar cu privire la existenta si continutul raportului juridic nascut din contractul nescris, instanta ar putea admite proba testimoniala. In practica insa putem constata ca o cerere de admitere a unei asemenea probe asigura de fapt respingerea cererii cu consecinta judecarii cauzei de catre instanta de drept comun.

Efectele procedurii

1. ori admiterea cererii creditorului, emiterea ordonantei mentionand suma de achitat si termenul de plata (10 – 30 de zile de la data comunicarii ordonantei de plata). Debitorul poate ataca hotararea prin cerere in anulare in 10 zile de la comunicare.
2. ori respingerea cererii creditorului, in mod irevocabil. In aceasta situatie, creditorul are posibilitatea de a recupera creanta pe calea unei actiuni formulata potrivit dispozitiilor dreptului comun.

Avantajele procedurii ordonantei de plata

Procedura ordonantei de plata instituita prin OUG nr. 119/2007 constituie un instrument eficient aflat la dispozitia comerciantilor, pentru recuperarea creantelor provenind din contracte comerciale.

Avantajele acestei proceduri sunt relevate de urmatoarele aspecte:

* domeniul de aplicare OUG nr. 119/2007 este bine definit, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 2 alin. 1 deja citat, procedura fiind aplicabila numai relatiilor contractuale comerciale (contractele comerciale avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, pentru atari servicii fiind percepute anumite sume de bani);
* in contextul supraaglomerarii instantelor judecatoresti, OUG nr. 119/2007 contine dispozitii exprese referitoare la durata maxima a procedurii – 90 de zile de la data inregistrarii pe rolul instantelor a cererii formulata de catre creditor, creandu-se in acest mod premisele obtinerii cu celeritate a titlurilor executorii impotriva debitorilor restantieri.

Faptele de evaziune fiscala ar putea fi pedepsite cu pana la 12 ani de inchisoare, conform unui proiect de lege aflat in dezbatere la Senat. Proiectul instituie o serie de noi infractiuni in materie de evaziune fiscala si vizeaza fapte precum refuzul controlului fiscal, tiparirea de timbre false sau nevarsarea la buget a taxelor si impozitelor retinute.

Proiectul de lege vizeaza modificarea Legii nr.241 din 15.07.2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Astfel, potrivit proiectului, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare fiscale sau vamale.

De asemenea, se considera a fi contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 la 50.000 lei, refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

Tot infractiune va fi si retinerea si nevarsarea cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, in acest caz aplicandu-se o pedeapsa de pana la 3 ani de inchisoare.

In cazul in care a fost savarsita fara intentia de a se sustrage de la plata catre bugetul general consolidat, retinerea si nevarsarea in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la 30.000 lei.

Se considera “cu intentie”, existenta de disponibilitati banesti in contul agentiilor economici la data scadentei impozitelor sau contributiilor cu retinere la sursa.

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani retinerea si nevarsarea, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand taxa pe valoare aduagat si accize, colectate de la consumatori.

Mai mult, se va pedespi cu  inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi se va aplica si in cazul stabilirii de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

Potrivit initiatorilor proiectului, legea evaziunii fiscale, in forma actuala, este complet inaplicabila. Mai mult decat atat, acestia sustin ca, desi se doreste o lege care sa descurajeze practica evaziunii fiscale, aceasta nu cuprinde nicio sanctiune contraventionala, iar organele fiscale, respectiv ANAF si Garda Financiara nu au competente de aplicare, in prezent, a acestei legi.

De asemenea, initiatorii proiectului considera ca exista o mare problema in ceea ce priveste colectarea veniturilor provenite din TVA si accize, la bugetul public. Desi aceste venituri sunt colectate de la persoane fizice, de catre agentii economici, care, juridic, au calitatea de gestionari de fapt ai acestor taxe care nu au fost realizate de ei, in cazul insusirii acestor taxe colectate de la populatie, legea este foarte blanda. In toate tarile din comunitatea europeana, insusirea sumelor colectate de la populatie, reprezentand accize si TVA (taxe de consum) este considerata, daca nu delapidarea bunului public, cel putin gestiune frauduloasa si deturnare de fonduri.

Legea nr. 82/2010 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010.

Potrivit actului normativ, prin derogare de la prevederile Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, precum si de la prevederile celorlalte acte normative incidente, competenta de solutionare a cererilor de inregistrare in registrul comertului si, dupa caz, a altor cereri aflate in competenta de solutionare a judecatorului delegat, pe o perioada de maximum 4 luni de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, apartine directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoanei sau persoanelor desemnate de catre directorul general al Oficiului National al Registrului Comertului.

Daca anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta solutionarea unei cereri de inregistrare in registrul comertului a fost suspendata de judecatorul delegat, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoana ori persoanele desemnata/desemnate repune/repun cererea pe rol, din oficiu, daca perioada de suspendare a depasit 6 luni, sau la cererea partii, daca acest termen nu s-a implinit.

Competenta de numire a lichidatorului in situatiile prevazute la art. 237 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 31 alin. (4) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscal a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, apartine directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoanei ori persoanelor desemnate, care dispune/dispun si cu privire la plata onorariului lichidatorului, in cuantum fix de 1.000 lei.
Decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator in legatura cu lichidarea unei societati comerciale se face de catre Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, la solicitarea lichidatorului.

Cererile formulate de Oficiul National al Registrului Comertului, prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, care anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta erau in competenta de solutionare a judecatorului delegat, se solutioneaza de instanta, prin incheiere. Prin instanta se intelege tribunalul comercial sau sectia comerciala a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul comerciantul

Prin exceptie, cererile Oficiului National al Registrului Comertului sau ale oricarei persoane interesate de constatarea dizolvarii persoanei juridice, formulate in temeiul prevederilor art. 227 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 30 din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se solutioneaza de instanta, prin sentinta.

Prin exceptie, cererile Oficiului National al Registrului Comertului de radiere a persoanei juridice din registrul comertului, in temeiul dispozitiilor art. 237 alin. (8) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 31 alin. (5) din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se solutioneaza de instanta, prin sentinta.

Societatile comerciale aflate sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, in stare de dizolvare sau de lichidare, se radiaza din registrul comertului, prin sentinta pronuntata de instanta.

Sentintele instantei pronuntate in solutionarea cererilor de radiere prevazute la alin. (4) si (5) se comunica persoanei juridice la sediul social, Ministerului Finantelor Publice — Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pe cale electronica, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inregistrata persoana juridica.

Cererile pentru indreptarea, lamurirea sau completarea incheierii judecatorului delegat, formulate in temeiul art. 281—281³ din Codul de procedura civila, vor fi solutionate de instanta, care va dispune si cu privire la modificarea corespunzatoare a datelor inregistrate in registrul comertului.

In cazul fuziunii, inclusiv al fuziunii transfrontaliere, si in cazul divizarii, competenta de verificare a legalitatii hotararii asupra fuziunii/divizarii si, dupa caz, a actului constitutiv ori a actului modificator, precum si competenta de solutionare a cererii de inregistrare in registrul comertului a mentiunilor de fuziune, fuziune transfrontaliera, divizare apartin instantei.

Cererea de inregistrare in registrul comertului a mentiunilor privitoare la fuziune, fuziune transfrontaliera, divizare si inscrisurile in sustinerea acesteia se depun la oficiul registrului comertului, care le inainteaza, in termen de 3 zile de la primire, instantei competente conform prevederilor alin. (1).

Prin hotararea pronuntata, potrivit dispozitiilor art. 331—339 din Codul de procedura civila, instanta dispune si inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor de fuziune, fuziune transfrontaliera, divizare.

In solutionarea cererilor, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoana ori persoanele desemnata/desemnate autorizeaza, prin rezolutie, constituirea societatilor comerciale, efectuarea tuturor inregistrarilor in registrul comertului, a publicitatii, precum si inregistrarea in registrul comertului a declaratiilor-tip pe propria raspundere si a datelor cuprinse in acestea, dupa caz, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul in care solicitantul renunta la solutionarea cererii, prin rezolutie, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoana ori persoanele desemnata/desemnate va/vor lua act de renuntare

Plangerea se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza instantei plangerea.

Instanta solutioneaza plangerea in complet alcatuit dintr-un singur judecator, in camera de consiliu, fara citare. Instanta poate sa solicite orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente. Hotararea pronuntata in solutionarea plangerii este executorie si este supusa numai recursului

Solutionarea cererilor de inregistrare prevazute la art. 1 si 2 se realizeaza pe baza de inscrisuri. La solicitarea expresa a partii sau a reprezentantului acesteia, se organizeaza audienta publica pentru sustinerea si solutionarea cererii.

Orice inscrisuri noi in sustinerea cererilor de inregistrare se depun la oficiul registrului comertului de pe langa tribunal, prin registratura generala, cu cel putin o zi inainte de data solutionarii. Ori de cate ori este necesara modificarea inscrisurilor depuse in sustinerea cererii de inregistrare, solicitantul depune la oficiul registrului comertului inscrisurile modificate, cele depuse initial urmand a fi anulate de directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau de persoana ori persoanele desemnata/desemnate.

In conditiile in care cererile de inregistrare si documentele depuse in sustinerea acestora nu indeplinesc conditiile prevazute de lege, se acorda, prin rezolutie, un termen de amanare de cel mult 15 zile, care poate fi prelungit o singura data, cu maximum 15 zile, la cererea motivata a solicitantului. Termenul de 15 zile se calculeaza fara a se lua in considerare ziua cand a inceput si ziua in care s-a implinit termenul

Daca la cererile de inregistrare sunt depuse cereri de interventie, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoana ori persoanele desemnata/desemnate transmite/transmit instantei ntregul dosar, care cuprinde cererea de inregistrare in registrul comertului si cererea de interventie, precum si inscrisurile depuse in sustinerea acestora. Prevederile art. 6 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Solutionarea cererilor de inregistrare si a cererilor de interventie se face cu citarea partii si a intervenientilor. Instanta se pronunta de urgenta, in conditiile art. 49—56 din Codul de procedura civila. Hotararea pronuntata este executorie si este supusa numai recursului.

Totodata, legea mai prevede ca, in termen de 4 luni de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, Guvernul va adopta, la propunerea Ministerului Justitiei, proiectul de lege privind infiintarea, organizarea si functionarea profesiei de registrator comercial.